Motorul oricarui autovehicul functioneaza pe baza arderii interne a unui amestec de combustibil (benzina, motorina) si aer. Debitul de aer care trece prin corpul motorului este calculat de un debitmetru de aer/ senzor de masa aer admisie (MAF-Mass Air Flow Sensor), pozitionat intre carcasa filtrului de aer si tubulatura care duce la clapeta de acceleratie (pe galeria de admisie), sau un senzor de presiune aer admisie, la autoturismele mai vechi (MAP-Manifold Absolute Pressure), pozitionat dupa clapeta de acceleratie, care are acelasi rol:
- La motoarele pe benzina masoara debitul (greutatea aerului care intra in cilindri intr-o anumita perioada de timp), transmitand calculatorului motorului cantitatea de aer care intra in amestec, iar acesta calculeaza cantitatea de benzina care trebuie injectata pentru obtinerea amestecului stoichiometric (raportul ideal aer-benzina), pentru asigurarea randamentului optim al catalizatorului.
- La motoarele pe motorina informatiile transmise conduc la calcularea cantitatii de gaze arse ce se vor intoarce in cilindrii motorului prin intermediul clapetei EGR (Exhaust Gas Recirculation-sistem de recirculare a gazelor de evacuare) pentru a functiona corespunzator.
Cuprins articol
Cum functioneaza debitmetrul de aer (MAF)?
Debitmetrul de aer (senzorul de masa de aer din admisie) este compus, de regula, din:
- Carcasa (1)
- Conector electric (2)
- Grilaj de protectie (3)
- Senzor de masa aer cu fir cald (hot wire-Exemplul A) sau cu pelicula calda (hot film-Exemplul B) (4)
Dupa varianta constructiva aleasa de producatorul de autovehicule, motoarele pe benzina pot functiona in bucla deschisa (open loop) sau in bucla inchisa (closed loop).
In prima varianta calculatorul de injectie calculeaza cantitatea de benzina ce va participa la amestecul stoichiometric doar pe baza informatiei primita de la debitmetru, deci marja de eroare poate fi considerabila, in cazul unui fir/film cald izolat de mizerie.
In a doua varianta, calculatorul de injectie primeste feed-back de la motor prin intermediul sondei lambda (care masoara cantitatea de oxigen ramasa in gazele de esapament in urma arderii), inchizand circuitul. Astfel el poate aplica niste corectii de calcul ce vor determina cantitatea optima de benzina ce va fi injectata in amestecul aer-combustibil.
Principiul de functionare este urmatorul: aerul de afara trece prin filtrul de aer in debitmetru pe langa senzorul incalzit la o tensiune de aproximativ 5 V, corespunzatoare unei temperaturi de 90 de grade, respectiv unei anumite valori a rezistentei electrice. Cand motorul este pornit, aerul din admisie curge pe langa elementul cald, reducandu-i temperatura si implicit rezistenta electrica, variatiile fiind direct proportionale cu debitul de aer intrat in admisie.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale defectarii debitmetrului de aer?
Debitmetrul de aer se defecteaza din cauza prafului depus pe senzorul cald (fir sau pelicula). In special pe drumurile de tara, praful se depune prin filtrul de aer incarcat mult mai repede decat termenul prevazut de producator. Majoritatea utilizatorilor inlocuiesc filtrul de ulei la fiecare schimb, cel de combustibil la al doilea schimb, dar filtrele de aer si de polen (de la aerul conditionat) mai rar. Filtrul de aer este principalul paravan impotriva incarcarii cu praf a elementului sensibil al debitmetrului de aer, altfel senzorul nu mai citeste temperatura reala a aerului, se raceste mai putin si transmite calculatorului de injectie un debit mai mic de aer decat cel real intrat in cilindri, iar acesta calculeaza un necesar mai mic de benzina pe care-l trimite in amestecul carburant, producand un amestec sarac, ce deregleaza functionarea motorului.
Sunt situatii in care nici inlocuirea filtrului de aer nu este suficienta: uneori la oprirea motorului, vaporii de ulei dinaintea clapetei de acceleratie se intorc in tubulatura si se depun sub forma de pelicula fina de praf si particule minuscule pe senzorul debitmetrului, izolandu-l, alteori chiar la inlocuirea filtrului de aer nou, in conditii incorecte, se pot introduce uleiuri sau particule de mizerie in debitmetru, la pornirea motorului.
Odata cu venirea sezonului rece, umiditatea din atmosfera cauzeaza depuneri de saruri pe componentele debitmetrului, producand microfisuri ale elementului sensibil.
Trepidatiile autovehiculului, cat si vibratiile motorului pot cauza, de asemenea, deteriorarea debitmetrului.
Care sunt cele mai frecvente simptome ale defectarii debitmetrului de aer?
- Cu motorul la relanti, apar oscilatii in functionare (turatie ridicata sau instabila), cauzate de contaminarea cu impuritati, reziduuri sau particule de mizerie, a elementului sensibil
- Scade puterea motorului
- Masina nu mai accelereaza ca inainte, apare o ezitare la turarea motorului intre 2500-3000 rot/min
- Motorul intra in modul AVARIE si functioneaza pe o presetare a softului
- La bord se aprinde indicatorul Check Engine
- Apare eroare de sonda lambda, daca debitmetrul este foarte murdar, intrucat amestecul stoichiometric se va face cu foarte mult aer si amestecul va fi sarac
- Consumul de combustibil creste simtitor
- Motoarele diesel scot mai mult fum
Sfaturi pentru evitarea defectarii debitmetrului de aer si ce trebuie sa faca un conducator auto daca realizeaza ca acesta s-a defectat.
- Pentru VAG:
- Pentru Dacia, Renault:
- Pentru BMW:
- Pentru Opel:
- Pentru Ford:
- Pentru Fiat, Alfa Romeo, Lancia:
- Pentru Toyota, Suzuki, Hyundai:
